Cand il vedea beat, mama sarea la tata: „Iar ai baut, ma, banii? Nenorocitule!” El se ridica de pe scaun si o lovea cu pumnul: „Curva!” | Videoblogul Mireselor
0
In Cele mai pasionale 10 povesti de dragoste reale/ Jurnalul Deei

Cand il vedea beat, mama sarea la tata: „Iar ai baut, ma, banii? Nenorocitule!” El se ridica de pe scaun si o lovea cu pumnul: „Curva!”

poveste-prostituata

 

„Uneori, cand ma uit la Luca, parca il vad pe el. Identici. Luca are un fel de a se stramba atunci cand vrea sa obtina ceva si nu stie cum sa ma convinga. Isi strange ochisorii si ma priveste stramb, tinandu-si capul intr-o parte. Atunci, oricat as incerca sa nu, cedez de fiecare data. Iar el stie, mi-a prins punctul sensibil si ca orice baietel in toata regula, il exploateaza atat cat poate. Poate si pentru ca este si acea expresie a lui care imi aminteste absolut de fiecare data de tatal lui. Si mi se imprima direct pe suflet, de parca mi-ar pune cineva o stampila. Asa ma privea si el atunci cand facea pe suparatul ori incerca sa ma convinga de ceva…Apoi alung repede dorul care ma ataca pe neasteptate si imi iau baiatul in brate.

“-Poftim, iar am cedat. Esti multumit? Te roaga mama, nu manca mai mult de 3 bomboane. Ai mai mancat azi! Nici prea multa ciocolata nu-i buna, iubitule!”

La cei aproape 4 ani, Luca nu numai ca intelege tot ce ii spun, dar si anticipeaza locul in care vreau sa duc discutia. Si schimba vorba.

“-Mami, ne jucam cu masinutele?”

Zambesc. Uneori imi dau lacrimile fara sa realizez. Sunt cel mai bun prieten al lui. Sunt mama si tatal lui. El a vazut ca in alte familii tatii se joaca, de regula, cu masinutele cu baietii lor. Imi amintesc acea privire matura a lui atunci cand ii analiza pe vecinii nostri jucandu-se in curte… Dar nu m-a intrebat nimic. Niciodata nu m-a intrebat nimic.Ca si cum ar sti ca din cauza lui mami nu exista tati. Si dragul de el, ca sa nu o supere pe mami, nu intreaba niciodata de tati.

Suntem noi doi in toate momentele zilei, mai putin atunci cand e la gradinita. Eu sunt universul lui, iar el este universul meu.

Stie ca undeva departe de locul in care locuim noi, peste mari si tari, exista o tara care se numeste Romania si acolo avem o familie pe care el o va cunoaste la un moment dat. Doar ca inca nu a venit momentul.

Luca aduce masinutele, apoi imi intinde o felicitare.

“-Am facut-o pentru tine, la gradi. Ca sa fii fericita, mama!”

Ma uit la manuta intinsa spre mine si la cea mai albastra si senina privire pe care am vazut-o in viata mea. Imi tremura mana cand iau felicitarea din mana lui.

“-Iti multumesc, Luca! Sunt foarte fericita!”

“-Tu esti mereu fericita, mama!”

Il imbratisez strans, strans de tot. Acum sunt fericita. Tu ai adus fericirea in viata mea, ii zic in gand in timp ce-i sarut parul moale. Dar nu am fost. Viata mea pana la tine a insemnat orice altceva mai putin fericire.

Fac o pauza. Macar cu mine trebuie sa fiu sincera, Luca. Tatal tau a adus fericirea in viata mea dupa un cosmar care credeam ca va tine o vesnicie… O vreme, mi-a adus fericirea tatal tau. Dar acum suntem doar noi doi si asta-i tot ce conteaza.

Despre viata mea poate voi scrie la un moment dat. Chiar daca voi fi probabil condamnata, judecata, injurata, scuipata… Nimic nu m-ar mai putea soca. Pentru ca nicio reactie de respingere nu poate fi mai rea decat tot ceea ce am trait oricum. Iar o femeie care face sex platit o buna perioada din viata ei, credeti-ma, traieste multe.

 

CUM PLATITI DRAGOSTEA? CASH SAU CARD? JURNALUL DEEI

Prima parte:

M-am nascut in Giulesti, la curte, in mahala, cum s-ar spune. Casa noastra era socotita cel putin modesta, pana tarziu ne-am incalzit la soba si am incalzit apa pe aragaz. In trei camere, eram eu si frate-miu, mama si tata si, o buna parte din copilarie, bunicii nostri din partea tatalui. Eu si fratele meu dormeam in aceeasi camera sau, dupa caz, ne ascundeam in aceeasi camera. Sub pat. Nu ca tata nu ne-ar fi vazut acolo, dar beat fiind, nu se putea apleca suficient dupa noi. Doar ne injura. Adica asa intuiam pentru ca, de multe ori, ne era imposibil sa intelegem exact ce zice. Mama nu avea unde sa se ascunda. Nici macar nu stiu daca voia, daca incerca. De cate ori il vedea beat, parca mai tare se infigea la el.

Imi tremura inima de cand auzeam poarta si cainele latrand de doua ori, pana il recunostea. Apoi il simteam ca se apropie prin bezna aia totala. Din instinct, ma uitam spre mama si o trageam de sort.

“-Mama, te rog! Nu-i mai spune nimic, te roooog!”

Mama avea privirea rea. Stiam ca n-o sa taca. Nu tacea niciodata, cu toate ca eu nu-mi pierdusem speranta si continuam s-o rog. Frate-miu se aseza strategic in usa care dadea spre dormitor sa poata fugi repede in cazul in care se infigea la el prima oara.

Deschidea usa incet, impleticit, si ne gasea amortiti de teama. Dar, sigur, el nu putea realiza asta. Era imbujorat de la bautura si intra fara sa sa zica nimic. Mergea cu greu pana la vreun scaun pe care sa se aseze ca sa se poata descalta. Se uita negru spre mama. Atat astepta ea. Parca dinadins facea.

“-Iar ai baut, ma, banii? Fir-ai al dracu de nenorocit! Ce mancam, ma, maine? Betivule!”

Eu imi doream sa ma evapor. Stiam ce va urma. Vazusem scena asta de o mie de ori si, cu toate ca ma rugam in fiecare seara sa n-o mai traiesc, ea continua la nesfarsit.

“-Curva!”

Cuvantul asta il auzeam mereu clar, oricat ar fi fost de beat. Il zicea si foarte repede si foarte apasat.

“-Sa fii a dracu’ de curva!”

“-Nu vezi in ce hal ai ajuns, betivule nenorocit? Ai dormit pe presul vecinilor! Sa imi fie rusine sa mai ies din casa, sa mai dau buna-ziua!”

Beat, beat, dar se ridica de pe scaun parca fara sa se clatine. Nu inteleg cum reusea. Ma uitam cu groaza spre mama si imi mai incercam norocul o data, acum cu vocea ingrozita.

“-Te rog, hai sa mergem la noi in camera, te rog, lasa-l!”

Dar se urau prea tare, niciunul nu renunta. Sau asa mi se parea: ca se urasc prea tare.

Tata se apropia, simteam mirosul de alcool plutind in toata camera… Pentru mine mirosul asta era sinonim cu frica. Erau unul si acelasi lucru.

Si cand ajungea suficient de aproape, o lovea peste fata. Cu pumnul. Mama se uita apoi la el de parca ar fi fost in stare sa-l omoare.

“-Du-te dracu’ de nenorocitu’ dracu’!” si il impingea..

Atunci il enerva cel mai rau. Tata o lua de gat si se apuca s-o loveasca cu pumnii in cap, pe spate, pe unde apuca.

Mama lua cate un scaun si-l ridica spre el. Uneori, il nimerea. Doar ca el prindea scaunul si incepea s-o loveasca cu el.

Atunci incepeam noi sa tipam.

“-Tata! Tata! O omori pe mama! O omori, tata!”

Trageam amandoi de el pana reuseam sa-i atragem atentia. Si cand vedeam ca s-a intors spre noi, fugeam in camera, sub pat.

Venea impleticit, injurandu-ne, si noi ne bucuram. Scapase mama.

“-Iesiti, ma, d-acolo, ‘tu-va-n gura de neispraviti!”

Noi nu scoteam un sunet. Incerca sa se aplece, dar nu ne putea trage afara. Sau nu incerca suficient, habar n-am…

Se intorcea in bucatarie si ii auzeam iar tipand. Auzeam si pocniturile, se bateau iar…

De disperare ca o bate iar pe mama, ieseam de sub pat si eu si frate-miu, si mergeam direct afara, in curte. Daca era vara, ieseam desculti, daca era iarna, aveam papuci, dar tot ne tremurau picioarele pe zapada. Ieseam pentru ca stiam ca mama nu va avea incotro si va veni dupa noi. Doar asa o scoteam de-acolo.

Venea si ea si ne duceam toti trei la vecina Mioara. Ea traia bine cu barbatul ei, avea si trei fete, si era buna si miloasa. I se rupea inima cand ne vedea fugiti asa.

Ne aseza lanaga soba, la ea in bucatarie, si cand mama se spala de sange, noua de dadea fursecuri si ne facea lapte cu cacao. Mancam fara sa scoatem un sunet. Ca si cum orice litera, orice zgomot, cat de mic, ne-ar fi putut aduce iar in iadul din care am fugit.

Cateva ore stateam acolo, asteptam sa adoarma tata. Veneam tiptil si-l gaseam de multe ori prabusit in pat, sforaind. Uneori nici nu apuca sa se schimbe, dormea in hainele cu care venise de pe drum.

Atat de tare il uram in momentele alea, ca l-as fi sufocat cu o perna.

Mergeam si ne culcam in patul nostru micut, cu mama la picioare. Tineam genunchii stransi toata noaptea, sa nu care cumva s-o lovesc.

Ma trezeam amortita, dar fericita ca il stiam iar plecat la munca. Pleca devreme la munca, pe la sase, inainte sa ne trezim noi.

Mama era pensionata pe caz de boala de cand o stiam eu. Isi tot lua medical, pana a reusit sa se pensioneze. Era bolnava cu inima, lua un pumn de medicamente pe zi. Uneori, cand era prea suparata si mi se parea ca nu mai vrea sa le ia, ii aduceam eu aminte. Se uita urat la mine, ca si cum nu trebuie sa ma bag, dar mergea sa le ia. Cred ca ne iubea in felul ei. Doar ca nu ne spunea. Si nu ne arata.. Era mereu trista, mereu nervoasa, mereu o nemultumea ceva. Si noi tanjeam dupa o mangaiere de-a ei cum numai niste copii nemangaiati pot intelege.

Uneori, cand eram bolnavi, si ne aducea la pat ceai si paine prajita, avea si cate o vorba buna.

“Hai, fata lu’ mama, ca te faci tu bine!”

Cand o auzeam asa, mai ca imi venea sa zac bolnava cate o saptamana, ca poate mai sta cu mine.

Avea privirea trista mama, ca orice femeie cu destinul ei. Nu se mai bucura de nimic… nu-mi aduc aminte s-o fi auzit vreodata razand din toata inima. Asa cum nu-mi amintesc vreo vorba buna intre ea si tata. In cel mai bun caz, cand el nu era beat, nu se bagau in seama. Stateau in bucatarie amandoi, rai, dusmanosi, dar fara sa-si vorbeasca. Mama iesea sa arunce afara, la flori, cate o oala cu apa si uita usa deschisa. Dadea pisica sa intre in casa si atunci sarea tata.

“-Zaaaat! Inchide, fa, usa aia, a dracu’ usa!”

Iar noi asteptam sa ne facem odata mari, sa plecam care incotro.

Vara era cel mai frumos pentru ca mergeam la tara, in Alexandria, la bunicii din partea mamei. Acolo eram si noi rasfatati.

 

Acolo l-am cunoscut pe el. Intr-o zi de vara. Chiar in ziua in care faceam 16 ani.”

 

-va urma-

 

Sursa foto: Pinterest

You Might Also Like