Robert s-a uitat atent la sor-mea: „Daca asa iti trece supararea, pot dormi cu tine…” Ea l-a intrebat direct: „Ai vrea…?” | Videoblogul Mireselor
0
In Alice si minunile iubirii/ Cele mai pasionale 10 povesti de dragoste reale

Robert s-a uitat atent la sor-mea: „Daca asa iti trece supararea, pot dormi cu tine…” Ea l-a intrebat direct: „Ai vrea…?”

carmen-si-robert

ALICE SI MINUNILE IUBIRII-partea a treia

“N-a plecat bine tatal lui Robert, ca a sunat iar la usa. De data asta, a deschis Mira.

Cand am intrat in sufragerie, l-am gasit pe Robert pe canapea, iar pe Mira cu un buchet imens de trandafiri in mijlocul camerei. Parea socata…Mi se parea ca are lacrimi in ochi, dar incerca sa mascheze.

“-Mira, cine era la usa?”

Intrebarea mea parca a trezit-o. A aruncat buchetul pe canapea, langa Robert.

“-Curierul. Am primit trandafiri.” A spus cu o voce in care incerca in mod vadit sa introduca o doza de sila.

“-Ia uite, domne, cum se bucura femeile din ziua de azi cand primesc flori. Uite d-aia nu trimit io!” l-am auzit pe Robert. Mira s-a uitat urat spre el.

“-Taci, prostule! Nu stii tu de la cine sunt!”

“-Si tu stii?” a intrebat-o el onest.

“-Normal. Sunt de la animalul ala de Bogdan.”

“-Fostul tau iubit?” am intrebat-o si eu socata.

Nu-mi venea sa cred. De cand o stiam pe Mira nu facea decat sa-l injure si sa povesteasca pas cu pas cum l-a prins pe nenorocit intr-o zi cu una, Alina, in pat. Curva facultatii era aia, cel putin asta spunea Mira. Si dupa ce i-a prins, ca si cum n-ar fi fost suficient, ea i-a dat papucii, iar el a ramas cu Alina. Ei locuiau impreuna in momentul acela si cand Bogdan a venit sa-si ia hainele, a lasat-o pe Alina la masina, in fata blocului. Tupeul de a o aduce iar pe femeie acolo, in fata blocului, a scos-o din minti pe Mira care s-a dus glont pe balcon unde tinea borcanele cu castraveti pe care i le dadea mama ei, sa le aiba pentru iarna. Si nici una, nici doua, a inceput sa dea cu borcanele in parcare in incercarea de a o nimeri, probabil, pe femeie fix in cap. Au iesit vecinii pe la geamuri, Alina aia a inceput sa tipe, ce sa mai, a fost iures.

Si, acum, sa se trezeasca brusc cu flori, mi se parea incredibil.

“-Da, sa-l ia dracu’!” a continuat ea suparata. Sunt sigura ca-s de la el. Am vazut ca posteaza si pe facebook niste melodii, niste kkturi cu greselile din trecut, tampenii d-astea. Acum imi trimite flori…”

Simteam ca i se inmoaie vocea. A simtit si ea lucrul asta si ca sa nu ne arate ca a fost impresionata de gest, a luat buchetul si a incercat sa-l indese intr-o punga de gunoi.

“-Fir-ar  al dracu’ cu ma-sa!”

Gata, reusise sa se enerveze.

“-Cand a luat-o pe curva aia in pat, la asta nu s-a gandit. Sa stea dracu’ cu curva lui si sa ma lase in pace!”

A iesit valvartej din bucatarie, iar eu si Robert am ramas sa ne uitam uimiti dupa ea. N-o vazusem niciodata asa tensionata.

“-Ce ti-e, ma, si cu femeile astea!”

L-am auzit pe Robert si pentru prima oara m-am uitat atenta la el. In ciuda tuturor lucrurilor pe care le auzisem despre el, mi se parea ca avea o privire atat de sincera si de curata… Nu era nicio urma de rautate in ea, nici macar in momentele in care facea glume nesarate.

“-N-as vrea sa stric acest moment de un dramatism total, dar am si eu o problema…”

Se uita si el la mine. Parca se risipise intr-o secunda toata tensiunea pe care o instalase Mira.

“-Mi-e cam foame! Sa incercam sa cautam ceva prin frigider sau ar fi mai simplu sa iesim?”

Si-a bagat mainile in buzunare si a scos cateva hartii de 10 lei.

“-Mai am niste bani, n-am apucat sa-i joc pe toti azi-noapte ca m-am imbatat prea rau… cred…”

Vorbea serios dar pe mine ma pufnea iar rasul.

N-am apucat sa-i raspund nimic, pentru ca atunci a venit si sor-mea mirosind toata a crema si a parfum. Am simtit brusc nevoia sa ma asez, sa ma fac mica intr-un colt. Era evident ca ea urma sa-i acapareze toata atentia.

“-Robert, care-i treaba cu tine? De ce nu-ti convine nimic?”

L-a luat direct. Asa era sor-mea, tupeista, sigura pe ea, fara emotii. Exact genul care ii placea lui…simteam. Am vazut de cum s-a intors spre ea, s-o priveasca. Parea curios si amuzat.

“-Ba sa stii ca a inceput deja sa-mi placa aici! Daca s-ar putea sa stai numai in prosop, nici pe usa nu mai ies. Stau aici, fac mancare, dau cu mopul…”

Carmen a lasat capul pe spate si a inceput sa rada.

“-Esti simpatic! Ti-e foame, asa am auzit?”

El nu i-a raspuns. Se uita atent la ea. Deja ma simteam in plus… Ma gandeam sa ies.

“-Da, chiar vorbeam cu sora ta sa mergem sa mancam ceva. Vii cu noi?” i-a zis intr-un tarziu.

Vorbele lui m-au oprit. Nu m-a exclus nicio clipa din planul lor, cu toate ca ma asteptam s-o faca.

“-Sor-mea nu mananca seara!”

M-am uitat spre Carmen. Nu-mi venea sa cred. De ce a zis asta?

“-Eeeee, nu mananca seara! Toata lumea mananca de bucurie ca m-am mutat eu aici. Hai, sor-meo, nu mai plange dupa porcii de barbati care mai au si tupeul sa trimita trandafiri, auzi! Hai, mergem toti sa mancam!”

Din fericire, Mira nu s-a lasat greu convinsa. Am iesit toti patru si ne-am oprit la un fast-food, nu departe de casa noastra. Am comandat si ne-am asezat la masa. Asa cum ma asteptam, Carmen a inceput sa vorbeasca tare, cum facea de obicei, atragand toata atentia asupra ei.

“-Sincera sa fiu, Robert, mi-ar placea sa traiesc si eu ca tine! Sa ma doara in cur de tot!”

Robert s-a uitat atent la ea. Nu radea.

“-Da, te inteleg…”

Atat astepta sor-mea sa zica tot ce avea pe suflet.

“-E normal in tara asta de kkt sa termini facultatea de jurnalism si sa lucrezi secretara intr-o agentie de publicitate? Si sa mai suporti si un dobitoc de sef care iti face avansuri de dimineata pana seara, ca poate-poate ii faci si lui o vizita pe sub birou? Zi tu! E normal?”

M-am uitat la el. Acum parea amuzat.

“-Nu-i normal…”

“-Sa dea naiba! M-am saturat ca de mere paduretze! Acolo o sa mor, ingropata intre niste agende de kkt, cu niste programari de kkt si pregatind cafeluta pentru natangul ala care ma viseaza la dus.”

Pe Robert l-a pufnit rasul…

“- Iti inteleg supararea… Daca crezi ca maine dimineata vei fi mai fericita, pot veni sa dorm cu tine!”

S-a facut liniste la masa. Nici el nu mai radea. Vorbea serios. Dupa cateva secunde care mi s-au parut interminabile, Carmen a inceput sa rada tare. Apoi l-a intrebat direct, fara ocolisuri.

“-Ai vrea…?”

 

-va urma-

 

Sursa foto:Pinterest

You Might Also Like